Erdogan, un presedinte periculos

Suruc si Kobane sunt doua orase kurde despartite de granita turco-siriana si de mai putin de 10 km. Suruc in Turcia, Kobane in Siria. Kobane a fost in februarie mai ales, teatrul unor cumplite lupte intre kurzi si ISIS. De multe ori, kurzii au pierdut teren, pentru ca erau atacati „din spate”, acolo unde erau doar granicerii turci. Desi ISIS este inamicul NATO, Turcia, de obicei o tara foarte vehementa cand vine vorba de utilizarea fortei pe langa ei, nu a ajutat cu nimic fortele kurde din Siria. Nimic! Zero! Ba din contra, au permis de nenumarate ori luptatorilor fundamentalisti sa foloseasca fasia „no man’s land” sau chiar teritoriul turcesc pentru a-i ataca pe kurzi pe la spate.

Kurzii si detasamentele internationale de voluntari impotriva ISIS, au fost efectiv eroi si si-au recucerit pozitiile de fiecare data.

La final ISIS a fost alungat din regiune, spre dezamagirea totala a lui Erdogan care voia islamisti la granita si nu kurzi, exact cum a procedat si cu crestinii, cu satele si orasele lor.

Schema este PERFECT ACEEASI. Epurare pe granita, o puteti numi. „Patent” turcesc.

         Dovezi? Hm! Trebuie sa intelegeti ca Turcia are un puternic sprijin in zona serviciilor secrete. Ei controleaza sau influenteaza si o mare parte a stirilor care apar. Daca vreti stiri corecte, trebuie sa cititi nu presa internationala care este complet virusata de influenta turcilor si aliatilor lor, ci presa locala.

        Pentru necunoscatori trebuie spus ca regimul Erdogan URASTE VISCERAL regimul lui Bashar al Asad. Toate orasele preluate de ISIS la granita cu Turcia sunt cucerite cu concursul si binecuvantarea Turciei.

De cand exista evenimente pe langa uriasa granita cu Turcia, in mod bizar, nu au fost evenimente pe teritoriul turc.

Va spun eu de ce: EXISTA INTELEGERE INTRE TURCI SI ISIS! Asta este doar inca o dovada.

Acum doar doua zile agentiile de siri, inclusiv cele romanesti care nu inteleg nimic din ce se intampla in zona, anuntau prima bomba detonata de ISIS in Turcia cu peste 30 de morti si probabil 100 de raniti. Romanii si ceilalti straini care au citit stirea in forma transmisa agentiilor au empatizat imediat cu Turcia si Erdogan.

Dar surpriza:

– explozia a fost in mijlocul unor voluntari kurzi din Suruc, multi dintre ei refugiati sirieni, care organizau actiuni umanitare pentru orasul-sora, Kobane. Agentiile de stiri au „omis” sa spuna ca era vorba de kurzi.

– reactia Turciei a fost suspect de retinuta, Erdogan  marginindu-se sa declare ca „a fost un act de teroare”. Cine cunoaste cum reactioneaza turcii de obicei in astfel de situatii, ar fi ramas macar surprins. Va reamintesc povestea vaporului cu marinari turci care ignorau blocada Palestinei impusa la vremea aceea de Israel. Marinarii i-au atacat pe soldatii israelieni ce coborau din elicopterele armatei cu bare de metal si cativa au fost impuscati. Filmuletul este pe internet la dispozitia oricui. Isteria declansata de Erdogan pentru cativa marinari agresivi (s-au vazut imagini cu atacurile turcilor impotriva israelienilor cu barele de fier) a fost fara precedent, nici in acest moment Turca si Israel neavand relatii complet restabilite. Si exemplelele pot continua.

Asadar pentru cei care cunosc asemenea istorii si intuiesc mai bine modul emotional in care Erdogan reactioneaza cand se intampla ceva impotriva vointei sale, a fost o mare surpriza, care s-a transformat in nedumerire si suspiciune, modul in care a reactionat Turcia la un eveniment terorist major intamplat pe teritoriul sau.

– voluntarii turco – kurzi, majoritatea studenti din Suruc tocmai explicau celor prezenti la eveniment ca vor sa mearga (sa treaca granita in Kobane) in numar de 200 pentru a ajuta la reconstructia unor gradinite, scoli si alte obiective civile din Kobane dar guvernatorul turc al provinciei nu permitea decat 50. De ce? Asa voiau „muschii lui” si ai lui Erdogan.

„We were planning to take 200 people to Kobane, but the governorship allowed 50 people to cross the border. The group was planning to leave in the [Monday] evening, but could not,” Akdag, the witness, told Al Jazeera.

Adunarea era de fapt o conferinta de presa la care se explicau toate acestea. Si a urmat explozia, exact in mijlocul multimii. Nu au scapat decat cei care stateau pe margini.

– tot „intamplator”, in Kobane de data asta, tocmai explodase o masina capcana, indreptata impotriva luptatorilor kurzi sirieni care controlau orasul. Si aceasta explozie a fost pusa tot pe seama ISIS.

In concluzie, aceste explozii de o parte si de alta a granitei, se intampla punctual NUMAI ACOLO, pentru ca asa suna INTELEGEREA.

La aceeasi concluzie au ajuns mii de oameni in zona, muuuult mai bine informati decat agentiile de stiri din Romania care imprastie stiri scrise doar de regimul Erdogan, si care au protestat vehement, in ambele parti ale granitei impotriva duplicitatii guvernului turc.

Mai mult, ca razbunare, luptatorii kurzi au ucis doi politisti turci. Nu este nicio „turnura periculoasa” cum spune colegul meu de la externe(departamentul politic) iar cei care au ucis politistii turci nu sunt extremisti kurzi (sintagma inventata de guvernul turc), ci sunt kurzii care au razbunat jocul duplicitar  al tucilor. Sigur ca nici aceste razbunari nu vor ajuta cu nimic, nu asta este solutia. Bineinteles ca lui Erdogan i se pare muuult mai grav acest al doilea eveniment care implica cetateni turci (2 politisti) decat uciderea a zeci de studenti turci care aveau „gargauni in cap” si-i deranjau planurile.

Asta e povestea corecta, asa a ajuns iarasi Erdogan vedeta stirilor externe, asta dupa ce se chinuise sa provoace cetatenii Istanbulului re-autorizand distrugerea parcului Giza, chestia care a generat revoltele sangeroase din anii trecuti.

Intorcandu-ne la problemele noastre, Si din acest motiv, Turcia si Erdogan nu trebuie lasati sa sponsorizeze vreo moschee reprezentativa in Romania. Asa cum isi omoara proprii cetateni, ar contribui fara sa clipeasca la probleme pe teritoriul Romaniei.

Asta voia sa exprime Traian Basescu (care il cunoaste foarte bine pe Erdogan) si din motivele prezentate rezulta ca avea dreptate.

Turcia ramane un vecin periculos, iar Erdogan un presedinte – dictator extrem de alunecos si perfid. 

Urmariti cu mare suspiciune toate stirile in care el pozeaza in victima sau invingator.

Erdogan seamana vant de multa vreme, in propria tara. 

Probabil ca va culege si furtuna!

Prezentarea localitatii

Suprafata: 6668 ha
Intravilan: 547 ha
Extravilan: 6121 ha
Populatie: 10746
Gospodarii: 3281
Nr. locuinte: 3539
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 3
Nr. licee: 1
Numele localitatilor aflate in administratie:
Siminoc, Murfatlar
Asezarea geografica:
Geografic Oraşul Murfatlar se află aşezat la 44,11° latitudine nordică, deci nu departe de paralela de 45° latitudine nordică, în Dobrogea, la distanţa egală de 18 km între Municipiul Constanţa şi Municipiul Medgidia, pe drumul naţional ce leagă Constanţa de Bucureşti. 
Activitati specifice zonei:
Agricultură
Viticultură
Industrie.
Activitati economice principale:
Comerţ
Industrie
Prestări servicii
Construcţii
Agricultură
Suprafaţa agricolă a Murfatlarului este de 6126 ha care a fost complet irigată, la Murfatlar găsindu-se staţia de pompare a apei Basarabi-Pădure, cu care se udă întreg sudul judeţului. Foarte important din cele 6126 ha de teren agricol, 700 ha sunt acoperite cu pădure, 2000 ha cu viţă de vie, iar restul este destinat culturii cerealelor.
Staţiunea de dezvoltare Viti-Vinicola Murflatar a fost înfiinţată în anul 1908, iar aici Regele României Carol al II-lea a avut 70 de ha de vie. De altfel la ora actuală Murflatar SA este furnizorul de vinuri pentru Casa Regală a României. O preocupare mai veche a locuitorilor este cultivarea cerealelor, creşterea animalelor în special a oilor şi caprinelor, oraşul având peste 180 de ha de păşune.
În afară de producătorii consacraţi de vin Murfatlar SA şi Staţiunea de Cercetări Viti-Vinicola Murfatlar au apărut şi producători privaţi care cultivă viţă de vie, revenindu-se astfel la tradiţia dintre cele două războaie mondiale.
Transporturile
Transportul rutier
Circulaţia rutieră în oraşul Murfatlar se efectuează pe E 81, DN 3 şi DC 27 care au trasee unice cu traversarea oraşului. E 81 are patru benzi pentru circulaţie din Constanţa şi până în centrul oraşului. Aceasta traversează localitatea pe o distanţă de 3529 m, iar DN 3 pe 1130 m. Traseul DN 3 travesează magistrala CF prin pasaj superior, apoi Canalul Dunăre-Marea Neagră peste podul care leagă şi cartierul vest continuând ulterior spre sud-vest. El reprezintă relaţia Constanţei şi a oraşului spre sud-vestul judeţului Călăraşi şi varianta de acces spre Bucureşti.
Transportul de călători se efectuează cu microbuze şi autobuze prin intermediul unor societăţi specializate. Transportul de mărfuri se efectuează cu vehicule de mică, medie şi mare capacitate atat in regim propriu cât şi prin operatori specializaţi. Lungimea reţelelor stradale pentru circulaţia rutieră de 29, 9 km dintre care 18,7 sunt drumuri modernizate.
Există 67 de străzi în oraşul Murfatlar şi 32 în localitatea Siminoc.
Transportul feroviar
Circulaţia feroviară se efectuează prin magistrala dublă electrificată care traversează la rândul ei partea de localitate la nord de Canalul Dunăre-Marea Neagră în două părţi aproximativ egale. Tranzitul mediu zilnic fiind de 125 din iarna şi 30 vara sunt pentru călători.
Transportul naval
Circulaţia navală pentru Murftlar se rezumă la curse ocazionale pentru produse balastiere, fier vechi şi cereale. Dar acestea nu acoperă capacitatea portului de 0,7 milioane tone/an. Din anul 1997 în portul Murfatlar a fost înfiinţată Zona Liberă Murfatlar care este situată în Complexul Portuar Murfatlar şi cuprinde o suprafaţă de 10,7 ha. Zona Liberă Murfatlar pune la dispoziţia investiorilor străini toate facilităţile specifice acestora. Firmele cu activitate în Zona Liberă pot desfăşura următoarele tipuri de activităţi:
- activităţi industriale şi de procesare,
- depozitări mărfuri magazii şi de platforme descoperite,
- activităţi comerciale şi industriale.
Mediul de afaceri
Oraşul Murfatlar s-a format şi dezvoltat într-o regiune naturală complexă. Activitatea meşteşugărească şi comerţul au fost primele activităţi care s-au dezvoltat. Spiritul antreprenorial, reformele structurale în formarea şi funcţionarea unităţilor economice, aplicarea mecanismelor de piaţă au condus la dezvoltarea rapidă şi puternică a sectorului privat. Pe ansamblu, activitatea economică în oraşul Murfatlar poate fi ilustrată prin numărul de firme din fiecare domeniu, cifra de afaceri, domeniul şi numărul de angajaţi cuprinşi în aceste firme. Se observă că ponderea cea mai mare o au societăţile comerciale cu activitate de comerţ, urmate de cele din ramurile: servicii, transport, agricultură, industrie şi construcţii.
Principalul obiectiv în dezvoltarea locală este acela de a păstra potenţialul economic al industriilor cheie şi de a crea condiţii pentru diversificarea serviciilor oferite atât cetăţenilor cât şi agenţilor economici. Este esenţial pentru oraşul Murfatlar să păstreze stabilitatea şi să asigure dezvoltarea infrastructurii urbane.
Autorităţile administraţiei publice locale vor trebui să aibă ca priorităţi pentru următorii ani atragerea de investitorilor şi sprijinirea dezvoltării unităţilor economice din raza de competenţă în vederea asigurării resurselor bugetare necesare dezvoltării oraşului.
În acest sens ar trebui să se acţioneze pentru:
- Atragerea investiţiilor străine şi a unor investitori strategici pentru a construi un stoc suficent de capital fix, modern şi productiv care să permită realizarea unei economii adiacente pe verticală şi pe orizontală
- Obţinerea de terenuri de la Romsilva, SCDVV Murfatlar sau unităţile militare în vederea acordării investitorilor
- Îmbunătăţirea şi dezvoltarea cooperării regionale
- Includerea oraşului Basarabi în zona metropolitană Constanţa
- Atragerea de finanţări de la structurile regionale, naţionale şi europene
- Susţinerea creării şi dezvoltării unor activităţi meşteşugăreşti tradiţionale
- Sprijinirea îmbunătăţirii şi extinderilor pentru ca firmele să devină mai competitive, cu şanse mai mari de-aşi continua activitatea şi de a aduce venituri la bugetul local
- Asocierea producătorilor agricoli şi înfinţarea de către aceştia a unei pieţe engros de produse agricole.
Obiective turistice:
Complexul Monastic de la Basarabi este alcătuit din 6 biserici şi capele ortodoxe simple împreună cu chiliile călugărilor. Nimeni nu cunoaşte vechimea bisericilor, dar o inscripţie oferă indicii cum că ar fi fost locuit din 922. Este un monument unicat prin dimensiuni şi complexitate în România
Rezervaţia Naturală Fântâniţa se înfăţişează sub forma unei pante relativ abrupte, calcaroasă, brăzdată de vaiugi şi reprezintă partea cea mai interesantă a rezervaţiei, sub aspect ştiinţific prin flora şi fauna ce o conţine. Pusă sub ocrotire în anul 1932, rezervaţia este situată la 1 km sud de podgoria Murfatlar pe partea stângă a şoselei Constanţa-Ostrov
Podgoria Murtfatlar mărgineşte oraşul în partea de nord. Specializată în vinuri roşii şi albe incluzând soiul cu nume ademenitor Lacrima lui Ovidiu.
Podgoria deţine un muzeu al vinului şi poate oferi degustări împreună cu mese tradiţionale româneşti
Canalul Dunăre-Marea Neagră este parte componentă a importanţei căilor navigabile europene dintre Marea Neagră şi Marea Nordului (prin Canalul Rin-Main-Dunăre). Folosind această rută, mărfurile din Australia şi Orientul Îndepărtat, destinate Europei Centrale îşi scurtează drumul cu 4000 kilometri.
Conacul lui Mihail Kogălniceanu
Printre obiectivele turistice ale oraşului Murfatlar se află Conacul lui Mihail Kogălniceanu (monument istoric). Astăzi aici îşi desfăşoară activitatea o grădiniţă.

Evenimente locale:
Ianuarie - Slujba de sfinţire a apei din Canalul Dunăre-Marea Neagră - Canalul Dunăre-Marea Neagră - Primăria Murfatlar Casa de Cultură, Preoţii Parohi
Ianuarie-Februarie - Turneul "Telegraf" la fotbal în sală - Sala Sporturilor Constanţa - CS Perla Murfatlar
Februarie - Valentine's Day - Sala de Consiliu Primăria Murfatlar/Club Shine - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură, Club Shine
Februarie - Târgul Mărţişorului - Sala de Sport nr. 2 - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură
Martie - Expoziţe de pictură "Mărţişorul" - Parcul din faţă Primăriei - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură
Martie - Balul Mărţişorului - Punctul Turistic Murfatlar - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură
Martie - Cupa Mărţişor la handbal - Sala de sport - CS Perla Murfatlar, Şcolile din localitate
Martie - Nawrezul (Sărbătoarea Primăverii) - Rezervaţia Naturală Fântâniţa Murfatlar - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură, UDTTMR Filiala Murfatlar
Aprilie - Program Artistic pentru părinţi - Sala de sport nr. 1 - Primăria Murfatlar,Casa de Cultură
Aprilie - Lansare de carte - Scriitorul Ovidiu Dunăreanu - Biblioteca oraşului Murfatlar - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură
Mai - Acţiune de igenizare a Rzervaţiei Fântâniţa Murfatlar - Rezervaţia Naturală Fântâniţa Murfatlar - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură, Şcolile din localitate
Mai - Kures - Rezervaţia Naturală Fântâniţa Murfatlar - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură, UDTTMR Filiala Murfatlar
Mai - Expoziţia "Paştele la Români" icoane pe sticlă şi ouă încondeiate - Parcul din faţa Primăriei - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură
Iunie - Ziua Internaţională a Copilului - Stadionul oraşului Murfatlar - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură, Şcolile din localitate
Iunie - Expoziţie de pictură "Zâmbet de Copil" - Holul sălii de sport nr. 2 - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură
Iunie - Ziua Eroilor - Monumentul Eroilor - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură, Garnizoana Murfatlar
Iulie - "O După-amiază de Poveste" - Biblioteca oraşului Murfatlar - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură
Iulie-August - Cupa oraşului Murfatlar la Fotbal - Stadionul oraşului Murfatlar - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură, CS Perla Murfatlar
August - Excursie pentru copii "Constanţa Festival" - Delfinariu Aqua Magic, Telegondolă, Circ - Primaria Murfatlar, Casa de Cultură, CJ Constanţa
Septembrie - Zilele Murfatlarului - Zona Stadion - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură
Octombrie - Campionatul de fotbal pe cartiere (jucători nelegitimaţi) - Sala de Sport nr. 2 - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură
Octombrie - Moment artistic prezentat la Zilele Liceului - Sala de Sport nr. 1 - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură
Octombrie - Pelerinaj la Moaştele Cuvioasei Paraschiva Iaşi - Iaşi - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură, Preoţii Parohi
Octombrie - Ziua Armatei Române - Monumentul Eroilor - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură
Noiembrie - Balul Bobocilor - Club Shine - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură, Liceul Teoretic
Noiembrie-Decembrie - Turneul Murfatlar Old-Boys la Fotbal în Sală - Sala de Sport nr. 2 - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură
Decembrie - Ziua Naţională a României - Monumentul Eroilor - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură
Decembrie - Spectacol pentru copii "Vine Moş Nicolae!" - Parcul din faţa Primăriei - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură
Decembrie - Expoziţie de pictură şi moment artistic prelejuit de "Ziua Tătarilor" - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură, UDTTMR Filiala Murfatlar
Decembrie - "Învăţăm să Patinuăm!" - Patinoarul Arenele Tomis II - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură, CI Constanţa
Decembrie - Expoziţia "Fulg de Nea" - Cercul Militar Constanţa - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură
Decembrie - "Iată Vin Colindători!" - Sala de Consiliu - Casa de Cultură şi Şcolile din localitate
Decembrie - Spectacol de sunet şi lumini - Parcul din faţa Primăriei - Primăria Murfatlar, Casa de Cultură.

Facilitati oferite investitorilor:
Principala caracteristică din punct de vedere al aşezării şi care oferă un mare avantaj oraşului Murfatlar îl constituie faptul că este aşezat pe principalele artere de circulaţie rutieră, cale ferată, navală şi aeriană care leagă întreaga ţară şi Europa de staţiunile de pe litoral şi de portul Constanţa.
Canalul Dunăre Marea-Neagră traversează localitatea astfel oraşul devenind port maritim şi fluvial.
Oraşul este străbătut de 2 importante căi de comunicaţie E 81 şi DN 3. Acum pe la sud de Murfatlar trece autostrada A2, Bucureşti-Constanţa, iar în dreptul oraşului se construieşte un punct de descărcare de pe autostradă.
Disponibilitatea autorităţilor locale de a încheia relaţii de parteneriate cu investitorii locali şi străini.
Concesionarea unor suprafeţe de teren în vederea desfăşurării unor activităţi de mică industrie la preţuri avantajoase.
Potenţial ridicat de resurse umane (tineri cu studii medii şi superioare), cadru social favorabil.
Reţea de drumuri asfaltate şi pietruite.
Un oraş cu istoric care merită şi trebuie modernizat pentru creşterea nivelului de trai.

Proiecte de investitii:
Proiectul "Modenizarea unor străzi în oraşul Murfatlar"
Proiectul "Modernizarea unor străzi în oraşul Murfatlar" finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007 - 2013, obiectivul specific al axei prioritare 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, Domeniul de intervenţie 1.1 - Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Poli de dezvoltare urbană.
În data de 02.05.2012 s-a semnat Contractul de Finanţare nr. 3036 cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în calitate de Autoritate de Management, prin Agenţia pentru Dezvoltarea Regională Sud-Est în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013.
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale locuitorilor şi creşterea atractivităţii oraşului prin accesul la o infrastructură urbană de calitate. Obiectivul specific al proiectului îl reprezintă modernizarea infrastructurii de transport şi creşterea gradului de accesibilitate a oraşului Murfatlar.
Prin Proiectul "Modernizarea unor străzi în oraşul Murfatlar" se urmăreşte modernizarea a unui număr de 10 străzi urbane din oraşul Murfatlar cu o lungime toatală de 2,893.00 ml, după cum urmează:
Strada Ion Barbu - lăţimea carosabilului (m) - 4
- lungimea traseului investiţiei propuse (m) - 231,70
Strada Viilor - lăţimea carosabilului (m) - 6
- lungimea traseului investiţiei propuse (m) - 813,01
Strada Salcâmilor - lăţimea carosabilului (m) 6
- lungimea traseului investiţiei propuse (m) - 410,79
Strada Constantin Brâncoveanu - lăţimea carosabilului (m) - 6
- lungimea traseului investiţiei propuse (m) - 163,72
Strada I.G. Duga - lăţimea carosabilului (m) - 6
- lungimea traseului investiţiei propuse (m) - 159,68
Strada Vasile Alecsandri - lăţimea carosabilului (m) - 5
- lungimea traseului investiţiei propuse (m) - 156,22
Strada Constantin Brâncuşi - lăţimea carosabilului (m) - 4,5
- lungimea traseului investiţiei propuse (m) - 153,50
Strada Fântâniţei - lăţimea carosabilului (m) - 6
- lungimea traseului investiţiei propuse (m) - 349,24
Strada Daciei - lăţimea carosabilului (m) - 6
- lungimea traseului investiţiei propuse (m) - 193,31
Strada Veteranilor - lăţimea carosabilului (m) - 5
- lungimea traseului investiţiei  propuse (m) - 261,83.